Nu ne vom despărți niciodată – Emiko Jean

Am primit Nu ne vom despărți niciodată de Emiko Jean, de la prietena mea de la Ups Blog. Pe ea a impresionat-o tare și s-a asigurat că o voi citi și eu. A căzut la fix, deoarece pe grupul nostru, Prefață de carte și Porția de citit, pentru #provocaremai, a trebuit să citim cel puțin două cărți care tratează același subiect. Eu am ales Pacienta tăcută și Nu ne vom despărți niciodată. Despre Pacienta tăcută v-am vorbit deja aici, iar despre Nu ne vom despărți niciodată, vă voi vorbi azi. Dacă ar fi să le compar și exact asta voi face, dat fiind că le-am citit la un interval scurt de timp și pentru că tratează oarecum același subiect, mi-a plăcut mult mai mult cea din urmă.

 nu ne vom desparti niciodata, emiko jean

Poți să îți imaginezi cum ar fi ca cel mai mare dușman al tău să fie chiar sora ta? Cum singurul tău sprijin de-a lungul vieții, își dorește să te ucidă? Poți să îți imaginezi cum ar fi să știi că singura șansă să te salvezi, ar fi să comiți tu crima, să îți ucizi sora? Greu de imaginat, nu-i așa?

Nu ne vom despărți niciodată – o promisiune care poate fi binecuvântare sau blestem

Alice este internată la o clinică de boli mintale. Ea își aduce aminte exact cum sora sa geamănă, Cellie, a dat foc hambarului, unde Alice și iubitul ei, Jason, se ascunseseră. Jason a murit în acel incendiu, dar gemenele au scăpat. Acum sunt închise la acea clinică de boli mintale. Alice era în aripa C. Cei din C puteau interacționa cu ceilalți pacienți și aveau unele privilegii, nefiind un pericol pentru cei din jur.

Alice îl cunoaște ce Chase – un tânăr atrăgător și diferit de restul pacienților. Din discuțiile cu el, Alice intuiește că și sora sa se află în clinică, în aripa D. Acolo pacienții sunt mult mai controlați, reprezentând un pericol. Certitudinea că Cellie o vrea moartă și că trebuie ca ea să ajungă prima în corpul D al clinicii și să o ucidă, o izbește cu putere pe Alice. Fiind conștientă că nu ar reuși să ajungă singură, apelează la ajutorul lui Chase. Acesta acceptă să o ajute și cei doi petrec tot mai mult timp împreună.

La sugestia doctorului său, Alice scrie un jurnal. Prin intermediul acelui jurnal, facem cunoștință cu Cellie și observăm viața grea dusă de gemene. Astfel, oarecum, putem înțelege cum de au ajuns într-un spital de boli mintale. Prin acel jurnal, simțim nedretatea vieții și modul în care întâmplările din copilărie ne afectează mai târziu.

Mi-a plăcut foarte mult Nu ne vom despărți niciodată. Este un roman captivant, alert și sensibil. Un roman care, din punctul meu de vedere, merită toată atenția noastră.

You may also like...

12 Responses

  1. Dana spune:

    Ma bucur mult ca ti-a placut! O poveste care m-a emotionat foarte mult, un subiect sensibil. O recomand cu mare drag!

  2. Silvia spune:

    O prezentare frumoasă!

  3. Eva Anca spune:

    Inainte, cartea asta nu imi atrasese atentia, dar in urma recenziei tale, imi doresc sa o citesc.

  4. Laura spune:

    Chiar sunt curioasă în privința acestei cărți! Felicitări!

  5. Cornel spune:

    Felicitări pentru prezentare!

  6. Cât de bine sună! Acum am devenit și mai curioasă în privința ei. Felicitări pentru recenzia tentantă! <3

  7. Geo spune:

    Foarte bine suna. Mă tentează si pe mine sa o citesc. Mulțumesc pentru impresii.

  8. Sa citesti si Nebuna. E cam in acelasi stil, tot cu surori. 😀

  1. 10 iunie 2019

    […] provocare a grupului, unde trebuia să citim cărți cu același subiect. Despre ea v-am vorbit aici. Cartea am primit-o cadou de la prietena mea, Dana de la Ups […]

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *