Mesagerul de Markus Zusak. Recenzie

Am ales să citesc Mesagerul în urma provocării #provocarecontinente. Sincer, mi-a plăcut coperta. Mi-a plăcut și Hoțul de cărți scrisă de același autor. Așadar, mi-am zis că nu are cum să fie prea rău. Apoi am început să citesc cartea și nu mi-a transmis nimic în primele pagini. Exceptând faptul că naratorul era destul de amuzant, m-am gândit sincer că am dat-o în bară cu alegerea acestui titlu. Apoi… ușor, ușor cartea s-a transformat într-o lectură plăcută, a devenit interesantă, ușor captivantă, iar mesajul transmis m-a lăsat încărcată cu optimism.

Mesagerul – oricine are șansa de a deveni extraordinar

Ed este un tânăr banal. Un bărbat care se mulțumește cu nimic. Este singurul dintre frați care nu a realizat nimic și care nu are nicio perspectivă, din punctul de vedere al mamei sale. Ed locuiește cu chirie într-un loc nu prea frumos, lucrează ca șofer pe taxi, are un câine bătrân și trei prieteni care îl ajută să piardă vremea. Marv este cel mai zgârcit dintre ei, Ritchie este cel mai relaxat – veșnic asistat social. Cu Audrey este cu totul altă poveste… Ed este îndrăgostit de ea, dar nu ia nicio măsură când o vede umblând cu oricine. Audrey nu își dorește să fie iubită. Ea se bucură de partea sexuală a unei relații fără să se implice cu adevărat. Au fost momente când Ed i-a dat de înțeles ce simte pentru ea, dar tot timpul relația lor rămâne la fel.

Când Ed devine Mesagerul