Hoțul de cărți de Markus Zusak
Tocmai am terminat HOȚUL DE CĂRȚI și pot spune că nu m-am gândit vreodată că o carte mă poate impresiona atât de mult,că mă poate face să sufăr de parcă acea teribilă perioadă a făcut parte din viața mea.
Cu greu am reușit să parcurg ultimile pagini… atâtea emoții înșirate… Încă nu îmi pot da seama dacă Liesel a fost cea mai norocoasă sau cea mai ghinionistă fată din acea lume.
Mi-a plăcut modul în care a fost scrisă cartea,era ca si cum întreaga poveste îmi era spusă de un prieten,toate acele sentimente mi-au fost transmise și nu m-am mirat când nu îmi puteam opri lacrimile.
Prin povestea Hoțului de cărți ,autorul ne-a spus povestea unei întregi națiuni chinuite de mintea bolnavă a unui om, ne-a arătat că indiferent de vremurile trăite există oameni buni, oameni care vor să ajute indiferent de repercusiuni …
M-au încercat atâtea sentimente atunci când am parcurs această carte încât am impresia că oricât aș scrie despre ea tot nu ar fi suficient! Pot doar să o recomand cu toată încrederea!
P.S. Modul în care Moartea a spus această poveste a facut-o mai ușor de înțeles și accepta.
Probabil dacă nu ar fi fost mascat adevărul cu acea urmă de umor ,nu aș fi reușit să termin cartea… un adevăr dur greu de suportat!
Nu degeaba mă atrage cartea asta. La cum ai descris-o, clar merită citită!!!