DUPĂ ȘAPTE ANI… de Guillaume Musso- recenzie

Nu știu ce-mi place mai mult la Musso… modul în care construiește thrillerele, poveștile de dragoste deosebite, sau faptul că le îmbină atât de armonios. Nu am citit carte scrisă de Musso fără o minunată poveste de iubire, dar parcă cea prezentată în DUPĂ ȘAPTE ANI… le întrece pe toate.   DUPĂ ȘAPTE ANI… conține trecutul și prezentul soților Larabee. Aflăm atât minunata poveste de dragoste a acestora, cât și prezentul ceva mai zbuciumat al lor.  

Acum, soții Larabee sunt divorțați de șapte ani. La divorț, Sebastian  Larabee, a fost orbit de furia și supărarea cauzată de eșecul mariajului lui, așa că și-a constrâns soția să accepte termenii impuși de el: fiica lor rămânea cu el, iar băiatul stătea cu Nikki-mama copiilor- exceptând vizitele programate în așa fel încât Sebastian și Nikki să nu se întâlnească.

Așadar, fiica s-a ales cu o educație aleasă, cu un simț dezvoltat al artei și cu o viață strictă, controlată de Sebastian. Băiatul a avut parte de libertate, de înțelegere din partea mamei, dar a trăit tot timpul cu dorul tatălui și dorința ca părinții lui să redevină un cuplu.   Deși, au reușit cu brio să se evite, Nikki și Sebastian sunt uniți de un mare necaz… Jeremy lipsește de câteva zile de acasă și toate dovezile duc spre o răpire. Cei doi părinți hotărăsc să se unească și să își găsească fiul, chiar dacă nu sunt de acord unul cu celălalt în celelalte aspecte ale vieții. 

Vezi aici o altă carte scrisă de G. Musso