IT de Stephen King

Până nu demult nu citeam cărți horror. După Misery am prins curaj și uneori mă delectez și cu genul acesta de carte. De la Stephen King am citit trei cărți ( Misery, Dolores Claiborne, IT) și toate diferite. Da, au în comun stilul inconfundabil al autorului, modul în care prezintă lucrurile, modul în care reușește să îți facă pielea de găină, descriind diferite întâmplări sau locuri, dar asemănările dintre cărți se cam opresc aici. A… ar mai fi și faptul că atât în Misery, cât și în IT personajul principal este scriitor. Am înțeles că destul de des se întâlnește acest aspect în cărțile lui, dar vă voi spune eu sigur, după ce îi citesc și celelate cărți, care deja sunt în wishlist pe Libris.

Când monstrul îți fură… copilăria

Derry este un orășel în care toate relele se adună. De-a lungul timpului, au fost perioade, care se întindeau pe câțiva ani, în care copiii dispăreau, iar crimele erau la ordinea zilei. Așa s-a întâmplat și cu George – fratele lui Bill. Deși se spunea că ar fi murit accidental, în timp ce se juca cu o bărcuță făcută de fratele său, Bill și-a dat seama că monstrul i-a ucis fratele și i-a furat lui copilăria și atenția părinților.

Monstrul apărea constumat într-un clovn. El oferea copiilor baloane și promisiunea că acolo jos toți vor pluti. Printre cei pe care monstrul i-a abordat, au existat și supravețuitori. Copii suficient de ageri să fugă, să se apere sau copii care pur și simplu au avut noroc. Acești copii, atrași și uniți de întâmplări asemănătoare și de o forță nevăzută, au suficientă încredere unul în altul ca să povestească ce li s-a întâmplat și să își dea seama că în Derry există un monstru care ucide copii, care se folosește de puterile sale și de oameni, pentru a ucide. Acest monstru ia forma celui mai de temut coșmar al fiecăruia dintre ei.

Cei șapte se hotărăsc să îl ucidă. Cum au decurs lucrurile nu știm cu exactitate, deoarece, după ce s-au îndepărtat de Derry, au uitat partea aceea a copilăriei lor. Totuși, atunci când primesc un apel din Derry, știu că trebuie să se întoarcă acasă și să înfrunte ceva ce este peste puterile lor. Cum vor decurge lucrurile acum și cum s-au descurcat copiii în trecut, aflăm pe parcursul lecturii.

IT – o carte surprinzătoare

IT m-a surprins, a fost mai mult decât mă așteptam. Mi-a plăcut faptul că autorul a subliniat, printre rânduri, că monstrul e în fiecare dintre noi. În vecinul care întoarce capul când cel de peste gard își bate soția. În bărbatul care intră în casă atunci când pe stradă câțiva adolescenți îl bat pe un altul. În femeia care se face că nu vede că o tânără este bruscată pe stradă. În profesorul care ignoră vânătăile de pe mâinile elevilor și așa mai departe. Cu toate acestea, au fost și părți care mi s-au părut în plus, au fost și întâmplări care nu își aveau rostul, de parcă autorul a vrut să adune toate chestiile urâte în cele 776 de pagini ale acestui roman.

Personajele sunt foarte bine conturate și prezentate. Mi-a plăcut modul în care cartea a fost scrisă și structurată. Modul în care au fost făcute trecerile dintre capitole și felul în care autorul mi-a stârnit curiozitatea. Mi-a plăcut modul în care, spre final, trecutul și prezentul s-au contopit oarecum, deznodământul devenind incert. Aș fi preferat ca spre sfârșit să nu se transforme într-un asemenea SF. Dar dacă aceasta a fost viziunea autorului, eu o respect și o apreciez așa cum e.

Acestea fiind spuse, mi-a plăcut IT de Stephen King și mă bucur că mi-am făcut curaj să o citesc. Pe voi vă atrage genul acesta de carte?