Răul sub soare de Agatha Christie

Cu toții am auzit despre minunatele romane ale Agathei Christie și despre celebrul detectiv Hercule Poirot. El are o minte atât de întortochiată, încât rezolvă și crimele ce se apropie de perfecțiune.

Cărțile Agathei au fost traduse în aproape o sută de limbi, publicate în două miliarde de exemplare , ajungând să fie cea mai cunoscută și mai vândută scriitoare din toate timpurile. Agatha obișnuia să povestească cum mama ei a îndemnat-o să se apuce de scris pentru a înlătura plictiseala și cum putea născoci intrigi continuu fără a suferi de blocaje . 

Hercule Poirot a ajutat-o pe scriitoare să devină atât de faimoasă ,fiind unul dintre cele mai cunoscute personaje din literatură. A apărut prima dată în 1920 în  Misterioasa afacere  și se pare că a avut parte de un necrolog  in The New York Times in 1975 după ce a fost publicat Cortina ultimul caz al lui Poirot ,acest lucru fiind neobișnuit deoarece Hercule Poirot era un personaj fictiv. Interesant,nu? Pe mine chiar m-au făcut curiosă aceste lucruri,eram curioasă să îl cunosc pe Poirot  și l-am cunoscut în Răul sub soare ,m-a încântat peste măsură atât autoarea cu modul ușor de a scrie ,cât și Poirot cu modul său de a gândi . 

Vezi aici altă carte semnată de Agatha Christie

În acest roman, Poirot este în vacanță în Leathercombe Bay, la hotelul Jolly Roger. Acolo a cunoscut o mână de oameni cu care comenta vremea și discutau tot felul de lucruri pentru a face timpul să treacă mai ușor. Erau o adunătură pestriță: soții Gardener-amuzanți în modul lor monoton; domnișoara Brewster-o femeie dură. Rosemund  Darnley – creatoare de modă; maiorul Barry-pasionat de navigat și extrem de agitat. Reverendul Stephan Lane – obsedat de rău și mai ales de răul ce îl poartă o femeie; domnul și doamna Redfren-ea o femeie devotată, dar ochii lui mai fugeau și în alte părți deși o iubea mult; Domnul, doamna Marshall și fiica lui, Linda Marshall. Arleta Marshel era o actriță îndragită de bărbați,Kenneth Marshell era resemnat cu aventurile soției lui ,iar Linda vroia să scape de mama ei vitregă .

V-ați dat seama cine este victima noastră ? După cum spune Poirot, răul ce o însoțea pe Arleta putea duce la așa ceva .
Poirot își studia noii prieteni încă dinainte de a se comite crima,iar când cel la care se gândea el că ar fi ucis-o pe Arleta -adică domnul Redfren,amantul ei din acea vacanță- avea o acoperire extrem de bună a început să caute și alți suspecți,mirat că s-a înșelat.

Când Poirot și polițiștii din zonă au inceput să caute adevărul, au ieșit la suprafață tot felul de motive care făceau din aproape oricine suspect de crimă.

Vă spun sincer că nu  am ghicit cine era criminalul. Chiar am greșit extrem de mult și acest lucru m-a încântat la culme ,faptul că toți erau suspecți  dar toți aveau o acoperire bună ,l-a forțat pe Poirot să pună totul cap la cap,să vadă ce piesă nu se potrivea în puzzle-ul format de moartea Arletei… iar faptul că a explicat în detaliu cum a făcut acest lucru m-a făcut să mă declar FAN POIROT.

Nu o să vă spun cine era criminalul sau cum l-a dscoperit Poirot,dar cu siguranță vă spun că această carte merită cu adevărat citită. Nu m-a plictisit nici măcar o clipă și a fost cu adevărat interesantă și captivantă!