BLUE de Danielle Steel. Recenzie.

Ultima comandă făcută pe Libris  a conținut tot cărți de citit în sezonul rece. Asta e, încă nu m-am plictisit de iarnă și eram sigură că Blue de Danielle Steel mă va face să simt în continuare iarna.


Blue de Danielle Steel este o carte cu o încărcătură emoțională uriașă. Nu am crezut niciodată că voi trece prin atâtea stări citind-o. O carte tristă care prezintă fața urâtă a umanității. Dar în același timp te încurajează să nu îți pierzi speranța, arătându-ți că mai există și oameni buni pe lume, iar uneori finalul poste fi fericit.

Citind BLUE  mi-am dat seama că autoarea susține că oamenii care au suferit sunt mai dispuși să facă bine celorlalți, iar cei pe care necazul i-a ocolit, se limitează la lumea lor, la lumea în care alegerea unei ținute pentru un eveniment sau ceea ce vorbește lumea, prezintă o problemă gravă și un motiv de stres. Oare așa să fie? Sunt oamenii atât de superficiali?

BLUE de Danielle Steel- despre vindecarea prin dăruire 

Ginnie lucrează pentru o organizație care susține drepturile omului și care trimite ajutor acolo unde este nevoie. De aceea cam 9 luni pe ani este plecată în țări ca Afganistan sau India. Ginnie nu refuză nicio misiune, indiferent cât de periculoasă este. Dacă ar fi să ne luăm după sora ei, încearcă să se sinucidă.

Ginnie a suferit o pierdere îngrozitoare în urmă cu trei ani. Soțul și fiul său au murit într-un accident de mașină, iar ei îi e imposibil să nu se învinovățească. Încă de atunci s-a mutat la New York și a hotărât să facă ceva pentru a se menține ocupată și a nu ceda gândului de a se sinucide. Încă de atunci acceptă orice misiune și îi este groază de fiecare dată când trebuie să se întoarcă acasă.

BLUE de Danielle Steel – soarta are propriul plan

Cu o zi înaintea Ajunului Crăciunului este comemorarea morții soțului și fiului ei, iar anul acesta i se pare prea greu de suportat. Ginnie plănuiește să se arunce de pe pod, dar instinctul ei de a ajuta o salvează. Observând pe cineva în baraca de lângă locul unde se hotărâse să își ia zilele, Ginnie merge să se asigure că persoana respectivă este în regulă și abia apoi avea de gând să își ducă planul până la capăt. Dar în baracă era un copilaș care a făcut-o pe Ginnie să treacă peste acel moment și să își dea seama că planul ei nu era o soluție corectă.
Ginnie s-a oferit să îi cumpere ceva de mâncare copilului și au plecat împreună spre un fastfood.

BLUE de Danielle Steel – există suferințe mai mari ca ale noastre în lume?

Discutând cu Blue, Ginnie află că este un copil orfan care a plecat din casa mătușii lui nepăsătoare. Blue era un copil inteligent și simpatic foc, dar nu suporta adăposturile și prefera să trăiască pe străzi. Fiind extrem de frig, Ginnie îl invită să doarmă pe canapeaua ei și din acel moment niciunul nu a mai fost singur pe lume.
Deși Ginnie făcuse un lucru remarcabil salvând acel copil de pe străzi, sora ei nu vedea astfel lucrurile. Ținea ca ea să îi cunoască părerea și să acționeze în consecință.
Cu cât petreceau mai mult timp împreună, Blue și Ginnie se cunoșteau mai bine, iar Ginnie conștientiza cât de încercat de soartă a fost acest copil și își dorea să îndrepte ce se mai putea îndrepta. Astfel, cei doi duc împreună lupte a căror succese nu sunt garantate.

BLUE de Danielle Steel este o carte emoționantă, la fel ca toate cărțile ei. Mă bucur mult că am avut ocazia să o citesc și vă invit și pe voi să o faceți!